1.22 — O mi custos

#f. 18v# [[Oracio s(an)c(t)a qua(m) conposuit h[rrrr]marus]]
O mi custos. o mi heros. mi pater. misericors. |
Flecte precor ad me tuos miserant(er) oculos. |
Lucem sup(er) omne(m) pulchros sup(er) solem splendidos. |
Tuq(ue) mi redemptor chr(ist)e fili patris optime. |
Dignare tuo cum patre me queso respicere. |
Vt respe\c/tas possim flere miser amarissime. |
Tuq(ue) sp(iritu)s s(an)c(t)ae piæ mi paraclyte. |
Qui ex patre filioq(ue) p(ro)cedis assiduę. |
Me tuo misellum more conturbandu(m) commoue. |
Noui namq(ue) me peccasse contra te grauissime. |
Sicut die ita nocte corde ore opere.| {1}
Laboraui inquam ualde plura mala facere. |
Quam sint homines in orbe quam astra in ętherę, |
Vel quam pisces intra mare harena in litore. |
Volo unde nunc lugere sed non possum d(omi)ne. |
Sine te quiui peccare. sed neq(ue)o plangere. |
Sine te sum lapsus male. sed non possu(m) surgere. |
Non enim possum plorare. nec lam(en)ta fundere. |
Potui multa patrare qui mala cotidie. |
Quorum soli patet tuae numerus sciencie. |
Caro itaq(ue) quidem mea. sin+a+[[e]]te est arida. |
Sicut terra sine aqua sicut petra rigida. |
Oculorum est pupilla seu cristall+u+am frigida. |
Sicq(ue) sicut silex dura cuncta sunt precordia. |
Ideo non ualet ulla emanare guttula. |
Exq(ue) me nec saltem una ire potest lacrima. |
P(ro)inde meo\ru(m)/ multa criminum cum milia. |
Sint et plura quam arena marina p(er) littora |
Adque multa grauiora massa ex\o/tent plumbea. || {6}
#f. 19r# Quib(us) te offendi nimis retro actis s(e)c(u)lis. |
Et nunc quoque plura priscis addo noua maculis. |
Deduc me in uiam pacis cu(m) obire iusseris. |
Porcioq(ue) mihi lucis tunc patescat p(er)petis. |
Merear et cu(m) beatis te laudare ang(e)lis. |
Gl(ori)a laus honor patri p(ro)li ac spiritui. |
E abolius p(ro)cedenti ante orsa saeculi. |
Trinitati lux p(er)hennis unitati p(er)peti. |

#{1} Manca il terzo verso della quarta strofa.
{6} La sez. mancante è identificabile nei fogli 1-3 del ms. Bern AA.90.1. #

# Testo a piena pagina, in minuscola carolina, vergato da un'unica mano, ma diversa da quella che verga il testo del ritmo successivo. Iniziale semplice di modulo maggiore all'incipit del componimento. Iniziali maiuscole all'inizio dei singoli versi. Una mano coeva ha vergato la notazione neumatica sulle prime 15 righe di testo (ma in modo non regolare).
Il ritmo si presenta lacunoso (comprende infatti le strofe iniziali 1-10 e finali 71,2-73) e denota tra i ff. 18v e il 19r una caduta di più fogli: i fogli asportati fanno attualmente parte del ms. Bern AA.90.1. Il ms. Reg. lat. 1616 e il ms. Bern, AA.90.1 tramandano infatti lo stesso ritmo: i ff. 1r-3v del ms. di Bern facevano inizialmente parte del ms. Reg. lat. 1616, ma sono stati in un'epoca non meglio precisabile smembrati e incorporati nel ms. di Bern. L'orginale successione testuale del ritmo è pertanto la seguente: Reg. lat. 1616 f. 18v (strofe 1-10), Bern, AA.90.1 ff. 1r-3v (strofe 11-71,1), Reg. lat. 1616 f. 19r (strofe 71,2-73) .#